Pedagogia curativa...Rudolf Steiner

PEDAGOGIA CURATIVA

Prima institutie de pedagogie curativa bazala pe antroposofie, fondata de catre Rudolf Steiner (1867 - 1925), a fost creata în Germania, în 1924. 
În acea perioada, pedagogii i-au cerut lui Rudolf Steiner sprijinul pentru a putea ajuta copiii cu cerinte educationale speciale. Drept raspuns, Rudolf Steiner a tinut „Cursul de pedagogie curativa", în care a pus bazele a ceea ce a luat amploare sub demunirea de pedagogie curativa cu orientare antropozofica. 

Pedagogia curativă întemeiată de Rudolf Steiner este un fapt social. Este un alt mod de a educa, oferit copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, a căror probleme de sănătate fizică şi psihică nu pot fi rezolvate prin forme de educaţie obişnuită Pedagogia curativă este un curent pedagogic care şi-a păstrat identitatea. 

Scopul pedagogiei curative este acela de a oferi copiilor, cu cerinţe educative speciale posibilitatea de a se deschide, de a-şi dezvolta propriul potenţial şi capacităţile lor de gândire, de a sprijini integrarea lor în comunitatea socială, de a-i ajuta să trăiască cu demnitate. 



Fundamentele pedagogiei curative, cele mai multe similare cu ale alternativei Waldorf, sunt: ritmul si vointa; predarea în epoci; cuvantul viu si lumea însufletita; activitatile artistice; logopedia; atitudinea pedagogului curativ si ambianta. 


Fundamentele pedagogiei curative 


a) Ritmul si vointa 

În pedagogia curativa, activitatile din timpul zilei, saptamanii si anului, sunt structurate ritmic. În scoala, ziua debuteaza cu o zicere matinala si o parte ritmica urmata de predarea pe epoci, care are loc pe parcursul primelor doua ore de curs. Saptamana începe si se sfarseste în mod festiv, fiind marcata de întalnirile cadrelor didactice care pe langa alte teme, vor aborda si studii de caz. 

Anul este structurat ritmic prin anotimpuri, cu sarbatorile care le corespund. Sarbatorile crestine - Pasti, Sanziene, Sf. Michael, Craciun/Boboteaza - se sarbatoresc prin reprezentatii artistice, piese de teatru, etc. În cadrul acestora sunt reprezentate sub forma de imagini notiuni precum iubire, frumusete, curaj etc, pentru a gasi acces si la sufletele copiilor cu posibilitati de percepere - întelegere limitate. 

Aceste reprezentari ritmice educa vointa si reprezinta un proces de lunga durata pe parcursul caruia familia si scoala trebuie sa mentina o permanenta colaborare. 

b) Predarea în epoci 

Ziua de scoala începe, în fiecare dimineata cu asa zisa ora de baza sau epoca, desfasurata pe parcursul a 2-4 saptamani si cuprinde acele materii la care trebuie accentuata cunoasterea si întelegerea gandirea si reprezentarea. Astfel - ora de baza - constituita din primele doua ore ale diminetii, va fi începuta cu grija prin asa numita parte ritmica, ce ocupa ca timp primele douazeci de minute. 

Cantecele la flaut, lira, cu vocea, poeziile pantomima exercitiile de ritm (scandate cu picioarele si mainile), exercitii de vorbire (framantarile de limba), în care copiilor le este cultivata capacitatea de a rosti duc - sub forma de jocuri si mici actiuni — la o mai buna perceptie a corpului, la o cunoastere a schemei corporale, la stimularea exprimarii, leaga colectivul clasei si îl acordeaza orei de predare. 

Dupa aceasta, din repetarea materiei predate în ziua dinainte, se extrage esenta, astfel încat predarea zilnica este de fapt o continuare a expunerii anterioare. învatatorul povesteste plastic, în imagini, luand în considerare temperamentele, tensionand si relaxand, facandu-i pe copii sa se adanceasca în cele traite. 

Daca în cazul secventei ritmice care deschide o zi de scoala exista o alternanta între activitatile individuale si cele de grup, în cazul predarii pe epoci domina predarea frontala. în ceea ce-i priveste pe copiii care nu pot sa scrie sau sa deseneze, pedagogul curativ preia aceasta sarcina. 

Ora se încheie cu o istorisire ce difera în functie de clasa (cls. I -basme, a-II-a legende si fabule, a-III-a povestiri biblice, a-IV-a – mitologie romaneasca) ce dau caracter întregului an scolar. 

c) Cuvantul viu si lumea însufletita 

Cuvantul viu este atat de important, încat manualele sunt evitate în primii ani de scoala, si în mare rnasura si în clasele superioare. Firul rosu care merge de-a lungul unei epoci de predare si care o face sa fie un întreg ordonat, nu poate fi gasit în nici un manual. 

Acesta este prelucrat de învatator, luand în considerare specificul clasei si efectul educativ al fiecarei materii. Lipsa manualelor atrage dupa sine confectionarea propriilor carti, prin caiete de epoca în care sta stransa esenta unei perioade de predare. Textele sunt dictate, de regula, de învatator sau prelucrate împreuna în clasa, ilustratiile fiind cu totul opera copiilor. 




d) Activitatile artistice 

Urmatoarele ore de curs (în intervalul 10.30- 11.15; 11.30 - 12.15) se adreseaza inimii, frumosului, simtirii. 

Muzica, pictura, gimnastica, modelajul s.a. tin de domeniul artei -pedagogia curativa alatura acestora inca doua: euritmia si desenul formelor. 

Desenul formelor - înca de mici, copiii sunt îndrumati si ajutati sa deseneze folosindu-se de o simpla linie, care nu este altceva decat conturul obiectului sau al fiintei pe care doreau sa o deseneze. în realitate, însa, nu exista nici un fel de contur, numai culori ce se întalnesc, suprafete colorate ce se învecineaza. 

Începutul este facut chiar din primul an de scoala, cand desenul formelor precede scrisul. Desenul formelor nu va fi însa exersat doar ca urma a miscarii. Se pot pune elevii sa întregeasca o forma incompleta, dupa propriul simt al unei forme sau sa încerce sa ajunga la forma imaginii în oglinda. 

Euritmia se alatura acestor arte, si însasi numele ei îi defineste misiunea. Euritmia nu este numai un exercitiu corporal armonios, ci si o arta care provine din sufletesc-spiritual si care-l uneste pe om cu aceste sfere. 

În cadrul paletei de posibilitati oferite de pedagogia curativa, euritmia curativa ocupa un loc central, întrucat plasarea ei în domeniul suprasensibil îi confera ample virtuti terapeutice. În euritmia curativa, anumite elemente fonetice actioneaza în sensul învingerii unei anumite unilateralitati cauzate de handicap. Miscarile euritmice sunt transformate si intensificate în elemente de euritmie curativa, care sunt executate conform unor modalitati ritmice bine definite. Cu ajutorul consoanelor se actioneaza, de pilda, plastic asupra organizatiei corporale, vocalele, dimpotriva, stimuleaza în sensul deschiderii catre lume. 

e) Logopedia 

Vorbirea articulata este considerata ca fiind în context evolutiv cu dezvoltarea gandirii copilului. Modelarea vorbirii este, de asemenea, o parte componenta a formarii cadrelor didactice si educatorilor din cadrul pedagogiei curative. În cadrul secventelor ritmice sunt prevazute exercitii de vorbire cu întreaga clasa. Astfel, timpul disponibil pentru exercitii individuale este relativ scurt. Aici ar putea fi introdusa logopedia. Ea este realizata individual de catre un locoped desi este greu sa se dezvolte aptitudini verbale la copiii care nu au atins nivelul necesar de intelegere al notiunilor. 

f) Atitudinea pedagogului curativ si ambianta 

Întrucat pedagogii curativi actioneaza nemijlocit asupra copilului, ei trebuie sa-si însuseasca o serie de aptitudini, cum ar fi: facultati de cunoastere extinse, întelegere fata de fenomenele anormale prezentate de copil, intuitie, interes, daruire entuzasm liniste launtrica si respect fata de detaliu. 

Cadrul didactic cauta în mod intentionat stabilirea contactului cu fiecare copil, mai întai la salutul de dimineata, apoi în cursul predarii. 

Modul de comportare al cadrelor didactice fata de elevi este plin de respect, interes si cordialitate. în acest context este important de remarcat faptul ca învatatorul nu este in permanenta persoana care îngaduie totul, cu toleranta si întelegere. El ridica adesea pretentii care actioneaza cu claritate si fermitate asupra copiilor. În cursul activitatilor cotidiene se tine seama în mod constient de forma pe care o au de luat acestea; daca este cazul, copii sunt corectati în mod sistematic. Comportamentul elevilor unii fata de altii este influentat de modelul cadrului didactic. 

Salile de clasa sunt primitoare, peretii sunt zugraviti în culori pastel, ce difera dupa varsta copiilor, bancile sunt dispuse în mod adecvat pentru predarea frontala. Alaturi de învatator, aproape pentru toti elevii a devenit un obicei de a împodobi în mod corespunzator salile de clasa sau masa anotimpurilor. Pe aceasta cale, copiii fac cunostinta cu diversele anotimpuri si anumite stari launtrice sunt create cu ajutorul unor voaluri colorate atarnate în colturile clasei. 

Rezumand, putem caracteriza ca interactiunile si climatul din salile de clasa sunt pline de respect si sensibilitate. Dar ceea ce caracterizeaza cel mai bine relatia profesor-elev în institutiile de pedagogie curativa este capacitatea de empatie pe care cadrele didactice o cultiva fata de copilul ca fiinta in devenire. 

Primul centru de pedagogie curativă a fost înfiinţat de Rudolf Steiner (1861-1925) în Germania, acum 85 de ani (1924). Acesta a fost începutul unei mişcări care avea să se răspândească în întreaga lume; de atunci, au fost create numeroase instituţii de pedagogie curativă (pentru copii) şi de terapie socială (pentru adulţi), dintre care aproape 350 în Europa. Pedagogia curativă şi terapia socială sunt prezente acum în aproape 50 de ţări.

Începutul iniţiativei din judeţul Hunedoara este legat de primul seminar internaţional de pedagogie Waldorf şi pedagogie curativă din România, ce a avut loc la Deva în septembrie 1990. Astfel, s-au creat legături cu mai multe centre din Elveţia, Germania, Franţa, cu mişcarea internaţională de pedagogie Waldorf şi pedagogie curativă, solicitând consultanţă şi sprijin. Răspunsul acestora s-a concretizat în formarea unei echipe internaţionale ce şi-a propus să susţină această iniţiativă din Simeria sub toate aspectele.

Promotorul iniţiativei a fost d-l Hans Spalinger (foto) de la Humanus Haus-Elveţia, care, prin vasta experienţă de pedagog curativ a prezentat şi susţinut metodele specifice pedagogiei curative, a sprijinit dezvoltarea bazei materiale, organizarea unor cursuri şi schimburi de experienţă şi d-l dr. Lazăr Paşca, originar din Simeria Veche, ce a pus la dispoziţie terenul pe care s-au construit clădirile centrului şi susţinerea unor conferinţe în cadrul seminariilor de formare iniţială a personalului.

În dezvoltarea generală a iniţiativei de la Simeria Veche se disting 7 etape:

·         constituirea unei organizaţii nonguvernamentale care să asigure baza materială şi metodele de lucru — Asociaţia Hans Spalinger Simeria, înfiinţată în 1990

·         înfiinţarea, prin parteneriat public-privat, a unui complex social pentru copilul cu handicap (3-18 ani), cu asigurarea unei game complete de servicii — realizat în cadrul Centrului de Pedagogie Curativă Simeria (1991)

·         înfiinţarea în mod similar a unei structuri comunitare pentru adultul cu dizabilităţi, care să asigure serviciile necesare pentru o integrare socială, economică şi culturală optimă — realizate în cadrul Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională Simeria (1998)

·         înfiinţarea unei structuri care să permită formarea personalului de specialitate implicat în proiect, în cadrul unui centru de formare la nivel regional

·         extinderea proiectului şi multiplicarea modelului de bună practică în alte localităţi ale judeţului Hunedoara (Orăştie, Hunedoara, Petroşani, Vulcan) şi în alte judeţe (Cluj, Mureş)

·         extinderea şi consolidarea activităţii atelierelor protejate, în care persoanele cu dizabilităţi încadrate să presteze muncă plătită

·         implicarea în acţiuni la nivel naţional şi internaţional (Federaţia Waldorf, Federaţia de Pedagogie Curativă etc.), stabilirea de legături cu organizaţii similare din Europa

Viziunea şcolii: "Centrul de Pedagogie Curativă Simeria — o comunitate deschisă către înţelegerea fiinţei umane; o şansă de integrare şcolară şi socio-profesională."

Misiunea Centrului de Pedagogie Curativă Simeria constă în a oferi servicii adecvate copiilor cu cerinţe educative speciale, respectându-le demnitatea umană, a oferi copiilor cu dizabilităţi posibilitatea de a se deschide şi de a-şi dezvolta propriul potenţial, în vederea integrării acestora din punct de vedere educaţional, socio-cultural şi economic, de a-i ajuta să trăiască cu demnitate ca cetăţeni cu drepturi depline şi de a face remarcată contribuţia lor la viaţa socială.

Se promovează egalitatea de şanse şi drepturile umane ale persoanelor cu dizabilităţi, impulsionând emanciparea şi integrarea în societate. Integrarea socială este deci unul din scopurile principale ale pedagogiei curative. Modelul ales este cel al comunităţilor sociale de pedagogie curativă, în care valorile umane sunt respectate şi preţuite.

CALITATEA VIEŢII

A oferi şi a primi îngrijiri, ajutor şi susţinere, fac parte din viaţa de zi cu zi. Gesturile acestea stau la baza interacţiunii vii între oameni. Ele stabilesc o relaţie de responsabilitate între toţi oamenii, fie ei cu dizabilităţi sau nu. Acordarea îngrijirilor şi susţinerea ar trebui să fie parte integrantă din viaţa fiecăruia, pentru că acestea îl îmbogăţesc sufleteşte şi aduc un plus de calitate vieţii.

Pentru părinţi, membrii familiei şi profesionişti, care cunosc realitatea despre persoanele cu diferite nevoi speciale, este evident că ele:

·         pot învăţa

·         pot munci

·         pot avea un mod de viaţă decent, dacă educaţia, munca şi condiţiile personale şi sociale sunt adaptate potenţialului lor individual

MAINSTREAMING

Mainstreaming exprimă ideea de bază prin care societatea noastră este comparată cu un râu. Viaţa "obişnuită" este cea din mijlocul curentului, acolo unde omul se confruntă cu diferite oportunităţi şi riscuri ale vieţii. "A trăi în curentul apei" a devenit un ţel principal în ceea ce priveşte copiii şi adulţii cu dizabilităţi. Această mişcare de integrare constituie un mare pas înainte pentru persoanele cu dizabilităţi. Totuşi, în fluviul vieţii, curentul din mijlocul apei poate fi prea puternic şi competiţia prea dură pentru unii copii şi tineri cu nevoi speciale. Dar într-un râu adevărat, există o mulţime de oaze de linişte, unde acelaşi râu curge mai încet, păstrând însă legătura cu mijlocul curentului. Aceste locuri liniştite pot avea un rol foarte important, oferind suport şi orientare, precum şi o viaţă demnă şi plină de sens, pentru persoanele care din punct de vedere mintal şi fizic nu pot înota în apele adânci ale curentului principal.

SCURT ISTORIC

·         se înfiinţează la 1 noiembrie 1991, cu denumirea: Centrul Şcolar de Calificare şi Recalificare Simeria, prin Ordinul SSH 198/28.10.1991

·         începând cu data de 22 martie 1994 se schimbă denumirea în: Centrul de Pedagogie Curativă şi Terapie Socială Simeria, conform Ordinului ministrului învăţământului nr. 6700/20.11.1993 şi adresa Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara nr. 580 /23.03.1994

·         începând cu 1 septembrie 2002, numele instituţiei este: Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, conform adresei Inspectoratului Şcolar al judeţului Hunedoara nr. 3788/ 30.09.2002

·         în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului Hunedoara şi Asociaţia Hans Spalinger Simeria, din toamna anului 2002 au mai fost înfiinţate Centre de Pedagogie Curativă la Orăştie şi Hunedoara

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CURRICULUM

pentru grupele/ grădiniţele pentru copii

cu deficienţe grave, profunde sau asociate

prin

ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ

 DE

 PEDAGOGIE CURATIVĂ 

 ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ DE PEDAGOGIE CURATIVĂ

ANEXA 1 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.5176./01.09.2008

Plan cadru pentru grupele/grădiniţele din învăţământul special

care şcolarizează copii cu deficienţe grave, profunde sau asociate

PEDAGOGIE CURATIVĂ

(alternativă educaţională)

METODOLOGIA

privind aplicarea Planului-cadru de învăţământ pentru grupele/grădiniţele

din învăţământul special care şcolarizează copii cu deficiente grave, profunde

sau asociate

1. Forma dominantă de activitate la vârsta preşcolară este jocul.

2. Ţinând cont că centrele de pedagogie curativă şcolarizează copii cu deficienţe grave, profunde

sau asociate, stimularea şi dezvoltarea comunicării, cunoaşterea mediului, educaţia fizică,

activităţile matematice se realizează prin jocul liber, jocul de degete, jocul ritmic, activităţile

gospodăreşti, grădinărit şi plimbări.

3. Durata unei activităţi în cadrul acestor grupe de grădiniţă este de 15 – 20 minute.

4. Activitatea didactică instructiv-educativă, cu grupa de copii, se realizează de către educatoare,

timp de 5 ore pe zi pentru fiecare tură, respectiv 25 ore pe săptămână pentru fiecare

educatoare.

5. Profesorul psihopedagog va organiza următoarele activităţi, desfăşurate individual sau în

grupe mici: educaţie psihomotrică, activităţi pentru stimularea, formarea şi dezvoltarea

comunicării, activităţi specifice de compensare. Norma didactică a acestuia este de 16 ore pe

săptămână.

6. Repartizarea numărului de activităţi pe subdiviziunile ariilor curriculare rămâne la latitudinea

grădiniţelor.

7. Activităţile de compensare se concretizează prin programe de intervenţie specifice fiecărui tip

de deficienţă.

8. Activităţile de euritmie se desfăşoară de către profesorul de euritmie, cu întreaga grupă de

copii sau individual.

9. Profesorul de kinetoterapie desfăşoară la grădiniţă 4 ore pe săptămână/grupă de copii.

Activităţi de cunoaştere şi comunicare

Stimularea şi dezvoltarea comunicării

Cunoaşterea mediului

Activităţi matematice

Basm

II. Activităţi de terapie psihomotrică

Educaţie psihomotrică

Abilitare manuală

III. Activităţi de expresie

Expresie grafică şi plastică

Expresie muzicală

Euritmie

IV. Socioterapie

Autonomie personală

Autonomie socială

V. Activităţi de joc

Joc liber

Joc în aer liber

VI. Activităţi specifice de compensare

Activităţi de stimulare, formare şi dezvoltare

a comunicării

Programe specifice de terapie